Din varii, dar plăcute motive, am ratat întâlnirea cu vinurile Thesaurus la ReVino. Dar de ce să fi vrut să văd aceste vinuri? Simplu, pentru că, din recolta 2014, bănăţenii au realizat poate cel mai Burgundy style Pinot Noir din România. E un motiv suficient? Eu zic că da…
Aşa că, auzind că Thesaurus îşi va prezenta noile vinuri la Industry winebar, n-am stat pe gânduri şi m-am înscris urgent la degustare. Chiar l-am întrebat pe Marius dacă mai sunt locuri. Mă gândeam că o să fie balamuc. Totuşi, joi, 21 iunie, la Industry s-au strâns doar câţiva oameni. Spre bucuria mea, pot să spun, pentru că am avut ocazia să stau mai mult de vorbă cu Sorin Trandafirescu, noul reprezentant al producătorului pe Bucureşti. Şi să analizez în linişte cele 7 vinuri din degustare. Însă, înainte să vă povestesc vinurile, o să spun câteva cuvinte despre Thesaurus.
Sunt, recunosc, partizanul cramelor mici. Şi al oamenilor pasionaţi. Cred cu tărie că aceste echipe sunt mai aproape de ceea ce înseamnă terroir şi că, pe undeva, chiar şi fără voia lor, se opun monstruoasei globalizări a vinului. Nu înseamnă că, în rândul cramelor mici, nu avem şi contraexemple. Chiar sunt destule, dar nu despre asta este vorba acum… Thesaurus e un producător nou. Localizat în Banat, zona Buziaş, pe Dealurile Silagiului. Are 5 hectare de vie în proprietate şi mai lucrează încă două. La acest moment îmbuteliază circa 30.000 de sticle. Îşi va mări în curând producţia, dar, în cea mai optimistă estimare, nu va depăşi vreodată o producţie de 60.000 de sticle. Thesaurus are şi o echipă de top, cu David Colin Lockley, Paul Huiet şi Călin Moica în prim-plan. Da, ştiu, o să-mi spuneţi că ultimul e proprietar, dar eu o să vă răspund că lucrează cot la cot cu ceilalţi. Şi e extrem de încântat de ceea ce face. Soţia lui, Andrada, se ocupă de tot ceea ce înseamnă PR. Şi de componenta oenoturistică. Pentru că, dacă vreţi, puteţi să vizitaţi crama. Ba chiar să organizaţi şi o mică petrecere. Sau un team-building… Thesaurus e genul de producător care a preferat să nu scoată vinuri pe piaţă până când nu a atins calitatea dorită. Am mai întâlnit astfel de exemple. Prin Spania, prin Grecia, prin Italia. Presupune, e drept, şi o oarecare putere financiară, dar şi, foarte important, respect pentru consumator. Şi, poate şi mai important, autorespect.
Despre vinuri, câteva cuvinte. Chiar merită să le descoperiţi. Eu am rămas plăcut surprins de Riesling Italian 2017, 12% vol.alc., demisec, cu 8,6 grame zahăr, dar cu o aciditate aproape crocantă, cu o tentă fin vegetală, de caisă albă, care echilibrează superb notele dulci, de măr pudrat cu scorţişoară. La fel de mult mi-a plăcut şi Sauvignon Blanc Single Vineyard 2017, care, deşi are 14% vl.alc., e surprinzător de balansat şi băubil. Că să nu mai spun că, fără să iasă din tipicitate, vine cu nişte arome floral-fructate mai puţin întâlnite pe la noi. Chiar dacă nu sunt mare fan al Muscat Ottonelului, mai ales al celui demi-dulce, Amdaoc 2017 de la Thesaurus nu e de lepădat. Departe de a fi o bombă de arome, e mai degrabă elegant şi sprinţar. Bine, e un demidulce mai aproape de demisec, pentru că are mai puţin de 13 grame zahăr şi o aciditate de circa 5,5. Rose-ul, Fleurs de Vie, realizat din Shiraz şi Pinot Noir, e mai degrabă unul mediteranean, mai dens în culoare, însă e o bucurie din punct de vedere aromatic. Ai căpşună în toate formele de agregare – proaspătă, dulceaţă, spumă, chiar şi vată de zahăr cu arome de căpşună – dar şi petale de trandafir şi ceva condimentat, între piper alb şi mentă iute.
Vinurile roşii, însă, sunt cam tinerele. Inclusiv cel pe care l-am aşteptat cu sufletul la gură, Pinot Noir Amadoc 2016. A fost un an mai cald, de unde şi culoarea mai întunecată şi structura mai densă, plus că, spre deosebire de cel din 2014, acesta a convieţuit cu lemnul. Lemn care încă nu s-a încadrat total şi vine cu câteva tonuri cam prea dulci. Deocamdată… Sticla de Cabernet Sauvignon 2015 a avut o problemă, voi reveni când voi analiza o altă probă, în vreme ce Theasurus Reserve 2015, Shiraz, Cabernet Sauvignon şi Merlot, încă prea tinerel, surprinde prin complexitatea aromatică, dar parcă nu are forţa pe care o aşteptai. Cum subţirel în corp şi cu câteva note ierboase, poate şi pentru că ploile din septembrie 2015 n-au lăsat Cabernetul să ajungă la totala maturitate. Una peste alta, însă, un vin frumos, care va fi mai plăcut la anul.