11 este o poveste frumoasă. De fapt, un început de poveste. Pentru că ea va continua. Cu sau fără aceiaşi actori în rolurile principale. Pentru că e foarte important ca această poveste să meargă mai departe.

11 este locul ocupat de Team Romania la Campionatul Mondial de Degustare. Dacă iei în calcul faptul că au concurat 27 de echipe, rezultatul poate părea cel mult meritoriu. O clasare în prima jumătate este oricum preferabilă unui foarte posibil loc 27. Dar acest verdict se poate schimba dacă luăm în calcul următoarele:

– echipa României s-a aflat la prima participare. Amănuntul e foarte important, am constatat pe propria piele. Echipele cu stagii vechi şi-au creat anumite ritualuri, belgienii, de exemplu, păstrează fiecare probă din concurs până la final, abia după o ultimă analiză oferă răspunsul.

– echipa României a avut doar două antrenamente în formulă completă. Celorlalţi participanţi nu le-a venit să creadă. Echipa din Taiwan, de exemplu, are măcar o întâlnire pe săptămână!!! Despre cea a Chinei nu mai spun…

– Team România s-a format, practic, pe 16 septembrie 2019. Atunci când trei dintre componenţi – Vali Cafalău, Zoltan Szabo şi subsemnatul – s-au reunit sub comanda lui Mister Radu Rizescu, căruia vreau să-i mulţumesc şi pe această cale pentru faptul că a crezut într-o idee ce părea să moară înainte de a fi pusă în aplicare. Comparativ, echipa Danemarcei lucrează în aceeaşi formulă de trei ani, însă nucleul de forţă s-a creat acum 6 ani. Dacă nu mă credeţi, întrebaţi-l pe Michael Nissen, ultimul venit în lot.

– echipa României a ajuns la Chambord mulţumită sponsorizării oferite de Iconic Estate şi graţie susţinerii- mai mult morale – a winelover.ro. Nu vreau să vă spun cât este bugetul Belarus pentru această competiţie. Nu vreau să vă spun cu cât contribuie Nederburg la bugetul echipei Africii de Sud. Că dacă pun şi China în ecuaţie, am încheiat orice discuţie.

– fiecare echipă participantă primeşte, anual, echipament – a se citi vinuri – de la numeroşi importatori, distribuitori, negocianţi şi chiar producători.  Team România a primit câteva vinuri de la Iconic Estate, de la GastroLab, de la SmartDrinks.ro şi de la Via Viticola Sarica Niculiţel. În rest s-a antrenat prin efort propriu, cu vinuri aduse de Radu Rizescu din portofoliul firmei Dagmar şi de fiecare component al echipei din rezervele personale.

– echipa României s-a clasat peste Spania, Italia, SUA, Africa de Sud, Portugalia, Elveţia sau Ungaria, ţări care punctează mult mai bine ca noi la impresia artistică pe piaţa vinului.

S-a mai schimbat un pic imaginea de ansamblu? Cred că da. Raţional, consider că Team România a obţinut la Chambord un rezultat bun. Altfel, încă sunt un pachet de nervi. Pentru că puteam mult mai mult. Dar ne-a lipsit rodajul şi experienţa de concurs. Şi încă mai lucrăm la reglajul fin al încrederii. În coechipieri, dar şi în propriile cunoştinţe. Mai mult self-esteem ar fi dus România pe locul doi. Pentru că, uneori chiar mai mulţi simultan, am pronunţat soiurile, ba le-am şi scris pe ciornă. În fine, ce a fost, a fost. Şi a fost bine! Pe viitor, sper, va fi şi mai bine. Pentru că am simţit că se poate.

N-o să închei înainte de a mulţumi celor care au făcut posibilă această frumoasă experienţă. În primul rând lui Radu Rizescu, manager şi sufletist deopotrivă şi celor de la Iconic Estate, care au înţeles că România trebuie să puncteze mai mult în lumea vinului. Chiar şi măcar la imagine. Apoi Iuliei Scavo, lui Zoltan Szabo şi lui Valentin Ceafalău, care s-au dovedit a fi, pe lângă mari specialişti, şi coechipieri de mare valoare. Şi, nu în ultimul rând, tuturor celor care ne-au ţinut pumnii. Ar fi fost trist să jucăm fără spectatori…